12
Castar te daras?
Ta na aven sar ăl fariseia!
Ando timpo cadava, chidineailes mi manușănghe, cadichi dă but manuș, că ușteadonas iech pă aver. O Isus dineas duma mai anglal pe ucenicența:
— Ferin tumen catar o aluato le fariseiengo, savo si e fățărniceea. Nai chanci uciardo, cai ni va dicheola, nici garado, savo ni va avela cherdo pringiando. Codolasche, so phenden co întunearico va așundeola che lumina, hai so phenden dacanicasche co can andăc odaia, va dela pes mui poa acoperiș le cherengo.
Daran catar o Del, na catar o manuș!
Phenav tumenghe, mîră amal: Ta na daran catar cola cai mudaren o trupo, hai pala codoia ni mai daștin te cheren chanci! Si te phenav tumenghe catar trăbul te daran. Daran catar codova, savo păce mudardeas, si les zuralimos te ciudel ando iado! Da, phenav tumenghe, lestar te daran! Oare ni bichindeon pangi ciriclea duie parețența? Dar o Del ni bistrel nici iech anda lende. Hai chear tumare bal anda o șăro si sea ghinde. Na daran, tume sen mai cuci dă sar but ciriclea.
Na lagian catar o Isus!
Phenav tumenghe că orcon va phenela angla ăl manuș că si manța, i o Ciavo le Manușăsco va phenela angla ăl îngerea le Devlesche că si lesa. Dar orsavo va phenela angla ăl manuș că ni pringianel man, i me va phenava angla ăl îngerea le Devlesche că ni pringianav les. 10 Hai orcon va phenela daicii contra le Ciaveschi le Manușăsco, va iertila pes lesche. Dar orcon va dela duma contra le Duhoschi Sfînto, ni va iertila pes lesche. 11 Cana va înghearena tumen angla ăl sinagogi, angla ăl bare hai angla ăl crisitorea, ta na îngrijorin tumen sar va apărina tumen, sau so va phenena, 12 căci o Duho Sfînto va sicavela tumen chear atunci so trăbul te phenen!
O Isus del duma andal love
O bravalo dilivano
13 Iech andal manuș chidine phendeas le Isusosche:
— Sicaiitorina, phen mîră phralesche te hulavel manța so sas muclo!
14 Dar ov phendea lesche:
— Manușana, con ciutea man te crisov sau te hulavav mașcar tumende?
15 Pala codoia phendea lenghe:
— Te avel tumen grija hai te păzin tumen catar orso felo lăcomiaco, că e viața dacanicaschi ni beșel andă lesco bravalimos.
16 Hai phendea lenghe ăc pilda:
— E phuv ăc bravaleschi rodisardeasas but. 17 Hai ov gîndilas pes: «So te cherav? Că ma nai man than cai te chidav mîră roade.» 18 Gîndisailos: «Gianav so si te cherav: va peravava mîră hambarea hai va cherava aver, mai bare. Othe va chidava saoră lacimata mîră. 19 Hai va phenava mîră sufletosche: Sufletona, si tut sea so trăbul tut chidino anda but bărș. Hodinisavo, ha, pi hai bucurisavo!» 20 Dar o Del phendea lesche: «Dileia! Chear andă cadai reat va manglola pes cheo sufleto parpale. Casche va aciona ăl buchea cai cherdean len?» 21 Sa cadea si i colesa cai chidel comori anda peste, hai ni bravardeol angla o Del.
Ta na cheren tumenghe griji, dar roden o thagarimos le Devlesco!
22 O Isus phendeas pe ucenicenghe:
— Codolasche phenav tumenghe: ta na îngrijorin tumen anda tumari viața, te gîndin tumen so va hana! Nici anda tumaro trupo, sosa va hureadeona! 23 Căci e viața si mai but dă sar hamos, hai o trupo mai but dă sar hureaiimos. 24 Dichen căl corbi: on ni semănin, nici ni secerin, nai len nici cămara, nici hambari. Hai cu sea cadala o Del sa del len te han. Tume sen mai cuci dă sar ăl ciriclea! 25 Savo anda tumende daștil te ciul ăc ciaso că pi viața cana îngrijoril pes? 26 Cadea că, cana ni daștin te cheren nici e mai țîini buchi, soste îngrijorin tumen colavrendar? 27 Dichen sar bareon ăl crini! Nici ni cheren buchi phari, nici ni chuven. Dar phenav tumenghe că nici o Solomon, andă saoră slava piri, ni hureadilos cadea dă șucar sar iech anda lende. 28 Cana cadea hureael o Del e ciar, savi aghes si po cîmpo, hai tehara va avela ciudini ando cuptori le marnesco, cabor mai but va hureaela tumen ov, manuș țîrasa pacheamos! 29 Hai na roden so va hana hai so va pena, na îngrijorin tumen! 30 Că saoră buchea cadala ăl manuș save ni pringianen le Devles nașăn pala lende. Dar cabor anda tumende, tumaro Dad gianel că si tumen nevoia catar cadal buchea. 31 Roden mai anglal lesco thagarimos, hai cadal buchea va dena pes tumenghe!
32 Na dara, turma țîini, că tumare Dades placiuia les te del tumen o thagarimos. 33 Bichinen so si tumen hai den ăl love le ciorăn! Cheren tumenghe pungi cai ni phureaon, te aven tumen te ciun ăl love, hai ăc comoara cai ni mai termenil pes, ando ceri, cai ni pașol o cior, hai cai ăl moli ni distrugin lan! 34 Căci cai si tumari comoara, othe si i tumaro ilo.
Te aven gata întotdeauna!
Ăl robi giungade
35 Te aven gata caște slujin: hureade hai luminasa astardi! 36 Te aven sar ăl manuș cai ajuchearen pe stăpînos te ril pes catar ăc abeav, caște putren lesche sigo o udar, cana va avela hai marela co udar. 37 Mișto si andal robi codola, saven lengo stăpîno arachel len giungade cana ril pes chere! Ciaces phenav tumenghe, că ov va paruela pe țoale, hai va ciula len te beșen che sinia te slujil lenghe. 38 Hai cana rila pes co mașcar le reacheaco, sau caring e deteherin, mișto si anda codola, cana va arachela len giungade!
Ni gianes cana avel o cior
39 Dar gianen mișto e buchi cadaia că, te gianelas o stăpîno le cheresco că so ciaso avel o cior, ni muchelas peo cher te avel pharado. 40 I tume te aven gata, că va avela o Ciavo le Manușăsco cana ni ajucheardona!
O robo lacio pacheamasco cherel leschi buchi
41 O Petre phendeas:
— Raia, amenghe phenes e pilda cadaia sau i avrenghe?
42 Hai o Rai phendeas:
— Cadea si o administratori pacheamasco hai gogheasa, saves ciul les o stăpîno opral pă pe robi, caște del len lenghi rig le hamaschi co timpo. 43 Mișto si anda o robo codova, saves o stăpîno va arachela les cherindos cadea cana avel chere! 44 Phenav tumenghe ciaces, că va ciula les baro pă sea so si les les. 45 Dar cana o robo codova phenel andă peo ilo: „Muro stăpîno ni va rila pes sigo”, hai începol te marel le roben hai le roaben, te hal, te pel hai te mateol, 46 o stăpîno codol robosco va avela andăc ghes cana ov ni ajucheardol, andăc ciaso cai ni gianel les, va cinela les cotora hai va ciula les andăc than colența cai ni pachean.
47 O robo savo gianel so camel lesco stăpîno hai ni pregătil pes sau ni cherel so camel ov, va avela mardo nasul. 48 Dar cana o robo ni gianel so camel lesco stăpîno hai cherel buchea save trăbul pedepsime, va avela mardo dabența țîra. Casche dinea pes but, va mangheola pes lesche but; casche muclea pes but, va ajucheardola pes i mai but.
Iag pe phuv
49 Avilem te anav iag pe phuv. Hai cabor camavas ca e iag te afi sas deja astardi! 50 Trăbul te avav boldo ăc bolimasa ⸤suferințaco⸥, hai ni va arachava mîrî liniștea gi cana ni va cherdeola pes. 51 Pachean că avilem te anav pacea pe phuv? Ni! Phenav tumenghe că avilem te anav pharaiimos. 52 Că, dacanara angle, anda pangi save va beșena andăc cher, trin va pharadona catar dui, hai dui catar trin. 53 O dad va pharadola catar peo ciavo, hai o ciavo catar peo dad; e dei catar pi cei, hai e cei catar pi dei; e soacra catar pi bori hai e bori catar pi soacra.
Cetin e vremea hai cheren pacea le Devlesa!
54 Phendeas i le manușănghe chidine:
— Cana dichen că ăl nori chiden pes caring perel o cham, sigo phenen: «Si te avel o brîșînd.» Hai cadea i si. 55 Hai cana marel e braval catar o sudo, phenen: «Si te avel tatimos.» Hai cadea i si. 56 Fățarnicilor, gianen te cetin sar si te avel e phuv hai o ceri, dar e vremea caia sar ni gianen te cetin lan?
57 Soste ni crison tume corcoro so si ciaces? 58 Dich, cana daconiva del tut and-e cris, po drom încercosar te împăchis tut lesa! Aver felo va tîrîla tut angla o crisitori, hai o crisitori va dela tut po vast le temniceresco, hai ov va ciudela tut ando phandaiimos. 59 Phenav tuche că ni va înclesa othar gi cana ni va pochinesa i o paluno parețo.