18
O Ietro sicavel le Moiseas sar te crisil le poporos
O Ietro, o rașai le Madianosco, o socro le Moiseasco, așundeas sea so cherdeas o Del anda o Moisea hai lesco poporo o Israel: că o Rai încaladeas le Israelos anda o Egipto. O Ietro, o socro le Moiseasco, lileasas le Sefora, le romnea le Moiseaschi, savi sas dini drom chere. Lileasas i lache duie ciaven. Iech buciolas Gherșom, că o Moisea phendeasas: „Beșav sar străiino andăc them străiino”, hai coaver buciolas Eliezer, că phendeasas: „O Del mîră dadesco cherdea manghe mișto hai hastradea man catar e sabia le faraonoschi.”
O Ietro, o socro le Moiseasco, avilos le ciavența hai le romneasa le Moiseaschi and-e mulani cai beșelas ov, co plai le Devlesco. Dineas drom vorba le Moiseasche: „Me, cheo socro, o Ietro, avav tute che romneasa hai che duie ciavența.” O Moisea înclisto angla peo socro te ajuchearel les, banghilos hai ciumidea les. Pușle pes sastimastar hai gheles ando corto. O Moisea phendeas pe socrosche sea so cherdeas o Rai contra le faraonosche hai contra le Egiptosche anda o Israel, saoră pharimata cai avilesas pă lende po drom hai sar hastradea len o Rai anda lende. Le Ietros falea les mișto anda saoro miștimos savo cherdea les o Rai le Israelosche, că hastradea len anda o vast le egipteiengo. 10 Hai o Ietro phendeas:
— Binecuvintime te avel o Rai, ov savo hastradea tumen anda o vast le egipteiengo hai anda o vast le faraonosco, ov savo hastradeas o poporo talal vast le egipteienghe! 11 Acanac pringianav că o Rai si mai baro dă saoră devla: anda so cherdineailos cana phiradiles barimasa contra le Israelosche.
12 O Ietro, o socro le Moiseasco, andineas le Devlesche ăc phabarimos dă sea hai jertfe te cherel ăc sinia sfînto. O Aron hai saoră phure le Israelosche aviles te han le socrosa le Moiseasco angla o Del.
13 Andă le duiengo ghes, o Moisea beșlos tele te crisol o poporo, hai on beșles andă pîrnende pașa leste dă cu detehara gi e reat. 14 O socro le Moiseasco dichleas sea so ov cherelas anda o poporo, hai phendeas:
— So cheres le poporosa? Soste beșes tu corcoro, saoră poporosa pașa tute, dă cu detehara gi e reat?
15 O Moisea dineas anglal pe socros:
— Că o poporo avel mande caște așunen so camel o Del hai te cheren. 16 Cana si len dac buchi, aven mande. Me crisav mașcar lende hai cherav pringiande ăl crisimata hai ăl sicaiimata le Devlesche.
17 O socro le Moiseasco phendea lesche:
— So cheres nai mișto. 18 But si te chineos tu hai o poporo cadava, cai si tusa, că e buchi si but phari anda tute, ni daștis te cheres lan corcoro. 19 Acanac așun man! Muc man te dav tut ăc sfato, hai o Del te avel tusa! Beș angla o Del anda o poporo, hai înghear lenghe buchea angla leste. 20 Sicav len ăl crisimata hai ăl sicaiimata, hai sicav lenghe o drom pă savo te gian hai so trăbul te cheren!
21 Acanac alosar anda saoro poporo manuș gogheasa, cai daran catar o Del, andă save ăl manuș te pachean, hai cai uron te len so nai ujo. Ciu len opral po poporo, te aven ăl mai bare pă ăc mia, pă ăc șăl, pă peinda hai pă deș! 22 On te crison o poporo saoro timpo: saoră buchea ăl bare te anen len angla tute, hai saoră buchea hurde te crison len on. Cadea cher mai ușuro chi buchi, că si te phiravena andăc than tusa! 23 Cana va cheresa e buchi cadaia, hai o Del cadea phenel tuche, nai te aves încheardo chinimastar, hai o poporo cadava va giala chere paceasa.
24 O Moisea așundeas catar o sfato pe socrosco, cherdeas sea so ov phendeasas. 25 Alosardeas manuș gogheasa anda sea o Israel hai ciutea len bulibașa le poporosche, te aven ăl mai bare pă ăc mia, pă ăc șăl, pă peinda hai pă deș. 26 On crisonas o poporo saoro timpo: saoră buchea phare ande len angla o Moisea, hai saoră buchea hurde crisosardes on. 27 Pala codoia o Moisea lileas pesche vast catar peo socro, hai ov teleardeas andă peo them.