9
Ăl animalea nasfailes
Atunci o Rai phendeas le Moiseasche:
— Gia co faraono hai phen lesche: «Cadea del duma o Rai, o Del le evreengo: ‘De o drom mîră poporosco, caște slujil manghe!’ Dar tu ni des lesco drom, hai mai încheares les. Hai ita, si te diches o vast le Raiesko sar va anela ăc nasfalimos but pharo pă che animalea poa cîmpo: păl grast, păl hăra, păl cămile, păl guruva, păl brachea hai păl buznea. Dar o Rai ni va cherela le animalenghe le Israelosche sar le animalenghe le egipteienghe, cadea că nai te merel nici ăc animalo catar ăl israelițea. O Rai phendeas cana: Tehara o Rai si te cherel cadai buchi ando them.»
Hai o Rai cherdeas cadea andă le duiengo ghes. Saoră animalea le egipteienghe mules, dar andal animalea le israelițenghe ni mules nici iech. O faraono dineas drom manuș te dichel so cherdineailos: hai ita că nici iech andal animalea le Israelosche ni mulos. Dar o ilo le faraonosco zurailos, hai ni dineas o drom le poporosco.
Ăl bube păl manuș
O Rai phendeas le Moiseasche hai le Aronosche:
— Len prafo andăl burnica andac cuptori, hai o Moisea te ciudel les caring o ceri, angla o faraono. Ov si te pharadeol sar prafo pă saoro Them le Egiptosco, hai si te cherdeol bube hai bășici cai pacheon păl manuș hai păl animalea cai si pașa o cher andă saoro Them le Egiptosco.
10 On liles prafo anda o cuptori hai gheles angla o faraono, o Moisea ciudea les caring o ceri, hai cherdilos bube hai bășici cai pacheonas păl manuș hai păl animalea cai si pașa o cher. 11 Ăl vrăjitorea ni daștisailes te sicadeon angla o Moisea andai cauza le bubenghi, că ăl bube sas păl vrăjitorea, sar pă saoră egipteia. 12 Dar o Rai cherdeas sar bar o ilo le faraonosco, hai ni așundeas catar o Moisea hai catar o Aron, sar phendeasas o Rai le Moiseasche.
O brîșînd barăsa
13 O Rai phendeas le Moiseasche:
— Uști detehara andai reat hai gia angla o faraono! Phen lesche: «Cadea del duma o Rai, o Del le evreengo: ‘De o drom mîră poporosco caște slujin manghe! 14 Pentrucă acanac si te dav drom saoră nasulimata mîră pă cheo șăro, pă che slujitorea hai pă cheo poporo, caște gianes că coniva nai sar mande pă saorî phuv. 15 Gi acanac te întinzosardemas muro vast hai te demas tut dab phare nasfalimasa, tut hai che poporos, sas te aves choslo pa-i phuv. 16 Dar muclem tut te mai trais, numa caște sicavav tuche muro zuralimos, hai ăl manuș te den duma anda muro anav pă saorî phuv. 17 Hai tu sa mai vazdes tut contra mîră poporoschi: ni des lesco drom. 18 Ita, tehara, co ciaso cadava si te dav brîșînd barăsa but, sar ni mai sas ando Egipto de cana si gi aghes. 19 Cadea că acanac de drom manuș te chiden ăl animalea hai sea so si tut po cîmpo, ciu len co adăposto! O bar si te del pă saoră manuș hai saoră animalea cai va aciona po cîmpo hai nai andine chere, hai si te aven mudarde.’ »
20 Codola andal slujitorea le faraonosche cai darailes anda soste phendeas o Rai, chides andăl chera pe roben hai pe animalen. 21 Dar cola cai ni ciutes co ilo o cuvînto le Raiesko mucles pe roben hai pe animalen po cîmpo.
22 O Rai phendeas le Moiseasche:
— Vazde cheo vast caring o ceri, caște del o bar andă saoro Them le Egiptosco, păl manuș, păl animalea cheresche hai pă sea so bareol po cîmpo ando Them le Egiptosco!
23 Cana o Moisea vazdeas pi rovli caring o ceri, o Rai dineas drom bubuiimata hai bar, hai strafealas gi ch-e phuv. O Rai cherdeas te marel bar pă saoro Them le Egiptosco. 24 Marelas o bar hai strafealas ando mașcar le barăsco. O bar sas cadea dă nasul că ni mai mardeasas bar sar cadava andă saoro Them le Egiptosco de cana si ov. 25 O bar mardeas sea so sas po cîmpo andă saoro Them le Egiptosco, catar ăl manuș gi căl animalea cheresche. O bar mai mardeas sea so bareolas po cîmpo hai phagleas saoră dafia poa cîmpo. 26 Numa ando ținuto Goșen, cai traiinas ăl israelițea, ni mardeas o bar.
27 O faraono dineas drom te del mui le Moiseas hai le Aronos hai phendea lenghe:
— De data cadaia cherdem bezeh. Le Raies si les ciacimos, me hai muro poporo seam doșale. 28 Rughin tumen le Raieske, că seam ciaile catar ăl bubuiimata bare hai barăstar, hai si te dav tumaro drom, hai ni mai trăbul te beșen.
29 O Moisea phendea lesche:
— Cana încleava anda o foro, si te vazdav ăl vast caring o Rai. Ăl bubuiimata si te oprin pes hai nai te mai marel o bar, caște gianes că le Raieski si e phuv! 30 Dar tu hai che slujitorea, gianav că sa ni daran catar o Rai o Del.
31 O ino hai o orzo sas rimome, pentrucă le orzosche dineasas o spico, hai o ino sas and-e lulughi. 32 Dar cola ăl dui soiuri le ghivesche ni rimosailes, că bareon mai palal.
33 O Moisea teleardeas catar o faraono hai înclisto avri anda o foro. Cana vazdeas pe vast caring o Rai, ăl bubuiimata hai o bar oprisailes, hai ni mai dineas brîșînd p-e phuv. 34 Cana o faraono dichleas că o brîșînd, o bar hai ăl bubuiimata oprisailes, sa ghelos angle le bezehăsa hai zureardeas peo ilo, ov hai lesche slujitorea. 35 O ilo le faraonosco sas sar bar hai ni dineas o drom le israelițengo, pala sar sas dino drom o Moisea catar o Rai te phenel.