28
O Rai va binekuvintila tut kana așunes lestar
Kana va așunesa mișto katar o Rai, keo Del, hai keresa grijasa saoră porunci leske save dav len tuke aghes, atunci o Rai, keo Del va ciula tut mai baro pă saoră poporea le phuiake. Saoră binekuvîntarea va avena peste tute hai va giana tusa, kana va așunesa katar o glaso le Raiesko, ke Devlesko: Si te aves binekuvintime ando foro, hai si te aves binekuvintime ko kîmpo.
Si te avel binekuvintime o rodo ke pîntekosko, o rodo ke phuiako, o rodo ke turmengo: ăl kerimata ke gurumneanghe hai ăl țîinoră ke brakheanghe.
Si te aven binekuvintime keo koșo hai ki balaia le marneski.
Si te aves binekuvintime kă keo avimos, hai si te aves binekuvintime kă keo telearimos.
O Rai va dela tut biruința pă ke dușmaia save va vazdena pes kontra kiri. Păk drom va înklena ki kontra, dar pă iefta droma va nașena angla tute.
O Rai va poruncila anda tute e binekuvîntarea te avel pă ke hambarea hai pă saoră bukea save keresa. Si te binekuvintil tut ando them savo del les tuke o Rai, keo Del.
Si te kerel tut o Rai ăk poporo sfînto anda leste, sar halea tuke sovel, kana va keresa ăl porunci le Raieske, ke Devleske, hai va phiresa pă leske droma. 10 Saoră poporea pa-i phuv va dikhena kă phiraves o Anav le Raiesko, hai si te daran tutar. 11 O Rai va pherela tut saorăndar bukea lacea, ando rodo ke pîntekosko, ando rodo ke turmengo hai ando rodo ke phuiako, p-e phuv savi o Rai haleas sovel ke dadenghe kă va dela la tuke. 12 O Rai va putrela tuke o ceri, lesko kher o lacio o bravalo, kaște del drom ke themoske brîșînd kana trăbul, hai te binekuvintil saorî buki ke vastenghi. Va împrumutisa but neamuri, hai tu ni va lesa ugile. 13 O Rai va kerela tut te aves șăro, na pori. Si te aves numa opre, hai nai te aves tele, kana va așunesa katar ăl porunci le Raieske, ke Devleske, save dav len tuke aghes te keres len grijasa, 14 hai i kana ni va desa tut rigate nici ke ciacii, nici ke stîngo katar saoră vorbe save porunciv len tumenghe aghes, kaște gian pala aver devla te slujin lenghe.
O Rai si te del tut armaia kana ni așunesa lestar
15 Dar kana ni va așunesa katar o glaso le Raiesko, keo Del, te keres grijasa saoră porunci hai krisimata leske save dav len tuke aghes, atunci saoră armaia kadala va avena pă tute hai si te gian tusa: 16 Si te aves dino armaia ando foro hai si te aves dino armaia po kîmpo. 17 Dine armaia si te aven keo koșo hai ki balaia le marneski. 18 Dine armaia si te aven o rodo ke pîntekosko, o rodo ke phuiako, ăl kerimata ke gurumneanghe hai ăl țîinoră ke brakheanghe. 19 Dino armaia si te aves kă keo avimos hai dino armaia si te aves kă keo telearimos. 20 O Rai va dela drom kontra kiri armaia, hai i mustromos andă saoră bukea save astardosa te keres len gi kana si te aves mudardo sigo, gi kana va hasaosa, kă kadea dă nasul sas ke bukea: muklean man.
21 O Rai va kerela pharo nasfalimos te lipil pes tutar, gi kana va mudarela tut pa-i phuv kai gias te les lan anda tute. 22 O Rai va dela tut dab ăk nasfalimasa savo anel hasarimos, hai i febrasa, opărimasa, bare tatimasa, bi brîșîndesko, bravaleasa opărime hai kernimasa, hai si te len pes pala tute gi kana va meresa.
23 O ceri opral pa keo șăro va avela harkomako, hai e phuv tala tute va avela sastreski. 24 O Rai va kerela o brîșînd ke themosko prafo hai kișai, va perela anda o ceri pă tute gi kana si te aves mudardo.
25 O Rai va kerela tut te aves mardo katar ke dușmaia. Păk drom va înklesa kontra lenghi, dar pă iefta droma va nașăsa angla lende, hai si te aves ăk dar anda saoră thagarimata le phuiake. 26 Keo trupo mulo si te avel hamos anda saoră ciriklea le ceroske hai le animalenghe le phuiake, hai nai te avel koniva savo te daravel len.
27 O Rai va marela tut le bubasa le Egiptoski, trînjența, harondimasa hai gherasa, anda save ni va daștisa te aves sasteardo. 28 O Rai va dela tut dab dilimasa, korîmasa hai hasarimasa le gogheako. 29 Va bîjbîisa ando mașkar le ghesesko, sar o koro po întuneariko. Ni va giala tuke mișto andă ke bukea, hai andă saoră ghesa si te aves înkheardo, ciordano, hai nai te avel koniva te hastravel tut.
30 Si te logodis tut ăk giuvleasa, hai aver manuș si te batjokoril lan. Va vazdesa kher, hai nai te beșes andă leste. Va ciusa rez, hai nai te bukuris tut nici ăk data latar. 31 Keo guruv si te avel cindo angla tute, hai nai te has anda leste. Si te lel pes keo hăr angla tute, hai nai te del pes tuke palpale. Ke brakhea si te den pes ke dușmaenghe, hai nai te avel koniva kaște hastravel tut. 32 Ke ciave hai ke ceia si te aven dine avre poporoske. Saoro ghes si te dikhes pala lende, dar nai te dikhes len, hai ke vastesa nai te daștis te keres khanci. 33 Ăk poporo saves ni pringianes les va hala o rodo ke phuiako hai sea so kides anda ki buki, hai andă saoră ghesa si te aves numa kinuiime hai înkheardo. 34 Si te dileaos andai kauza so va dikhena ke iakha.
35 O Rai va dela tut dab ăk bubasa nasul kăl kocia hai kăl pîrne, hai ni va daștisa te aves sasteardo latar, katar e talpa ke pîrneski gi ando kreșteto ke șăresko.
36 O Rai va înghearela tut, tut hai le thagares saves va ciusa les pă tute, kăk poporo saves ni pringiandean les, nici tu, nici ke dada. Hai othe va slujisa avre devlenghe kașteske hai barăske. 37 Hai va avesa darako, ăk exemplo nasul hai ăk batjokura mașkar saoră poporea savende va gonila tut o Rai.
38 Va înghearesa but sămînța ko kîmpo, dar va kidesa țîra, kă va hana lan ăl lăkustea. 39 Va ciusa reza hai va keresa len buki, dar mol nai te pes, nici ni va kidesa lan, kă va hana lan ăl kerme. 40 Va avela tut măslinea pă saoro them kiro, dar nai te makhes tut undelemnosa, kă ăl măslinea va perena. 41 Va keresa ciave hai ceia, dar nai te aven kire, kă si te gian ande robia. 42 Saoră pomi kire hai o rodo ke phuiako si te avel le insektengo.
43 O străiino anda keo mașkar si te vazdel pes sa mai opre pa tute, hai tu mukesa tut sa mai tele. 44 Ov va dela tut ugile, hai na tu va dela les. Ov va avela o șăro, hai tu va avesa e pori.
45 Saoră armaia kadala va avena pă tute, va lena pes pala tute, hai si te aresen tut gi kana va avesa mudardo, kă ni așundean katar o Rai, keo Del, ni înkeardean leske porunci hai leske krisimata, save dinea len tuke. 46 Kadal armaia si te aven întotdeauna semnea hai minuni anda tute hai ke ciave.
47 Kă ni slujisardean bukuriasa hai veseliasa ando ilo le Raieske, ke Devleske, anda saoră but lacimata saoră felurenghe, 48 kodolaske va slujisa ke dușmaenghe, saven va dela len drom o Rai ki kontra, bokhalo, trușalo, nangheardo hai bi khancesko. Si te ciul tuke p-e kor ăk jugo sastresko, gi kana va mudarela tut. 49 O Rai va vazdela ki kontra ăk neamo dural, katar o șăro le phuiako, savo va perela pă tute sar ăk vulturo, ăk neamo saveski cib ni va hakearesa lan, 50 ăk neamo kai dikheol pă lesko mui o nasulimos hai savo ni va dela cinstea le phuren, nici ni va avela les mila katar ăl tărne. 51 Ov va hala o rodo ke animalengo hai o rodo ke phuiako, gi kana va avesa mudardo. Ni va mukela tuke nici ghiv, nici musto, nici untdelemno, nici vițăia katar ăl gurumnea, nici meia sau iej katar e turma, gi kana va kerela tut te hasaos.
52 Va înkonjurila tut andă saoră foruri kire gi kana va perena ke ziduri ăl uce hai zurale andă saoro them kiro, andă save pakeas. Va înkonjurila tut andă saoră foruri kire andă saoro them savo dinea les tuke o Rai, keo Del.
53 Si te has o rodo ke pîntekosko, o mas ke ciavengo hai ke ceiango, saven dinea len tuke o Rai, keo Del, ando înkonjurimos hai ando nasulimos savo va kerela les tuke keo dușmano. 54 O manuș o mai gingașo hai o mai plăpîndo anda tumende va dușmănila pe phrales, pe romnea savea iubil lan hai le ciaven save aciles. 55 Ni va dela nici iekhes anda lende anda o mas pe ciavengo savo hal, kă ni va mai aciola khanci ando înkonjurimos hai o nasulimos savo va kerela les tuke keo dușmano andă saoră foruri kire. 56 E giuvli e mai gingașo hai e mai plăpîndo anda tumende savi ni ciuteas nici ăk data o pîrno p-e phuv kă sas kadea dă plăpîndo hai gingașo, va dușmănila pe romes saves iubil les, pe ciaves hai pe cia, 57 ni va dela len khanci anda ăl resturi pala o kerimos kai înkliste mașkar lake pîrne, hai andal ciave saven va kerela len, kă ma nai lan khanci. Hai va hala len cioreal ando înkonjurimos hai o nasulimos savo va kerela les tuke keo dușmano andă ke foruri.
58 Kana ni keresa grijasa saoră vorbe kadal sikaiimatenghe ramome andă kadav lil, kana ni va darasa katar kadav anav dikhlo hai darano le Raiesko, keo Del, 59 o Rai va dela tut dab nasulimatența nemaiașunde, tut hai ke ciaven, nasulimatența bare hai lungi, nasfalimatența phare hai lungi. 60 Va anela pă tute saoră nasfalimata le Egiptoske savendar sas tuke dar, hai on si te lipin pes tutar. 61 Hai mai but, o Rai va anela pă tute, gi kana va avesa mudardo, saoră feluri nasfalimatenghe hai nasulimaske save nai ramome andă kadav lil sikaiimasko. 62 Țîra si te acion, tume save senas kadea dă but sar ăl steale le ceroske, kă ni așundean katar o Rai, keo Del. 63 Kadea sar o Rai bukurisailos te kerel tumenghe mișto hai te butearel tumen, sa kadea o Rai va bukurila pes te hasarel tumen hai te mudarel tumen, hai si te aves țîrdine andai phuv kai gias te les lan anda tute. 64 O Rai va pharaela tumen mașkar saoră neamuri, katar ăk rig gi kă koiaver rig le phuiaki. Hai othe va slujina avre devlenghe kașteske hai barăske saven ni pringiandean len nici tu, nici ke dada. 65 Mașkar kadal neamuri, nai te avel tut pacea hai nai te avel tut than odihnako anda e talpa ke pîrnenghi. O Rai va dela tut ăk ilo darano, iakha khine hai sufleto tristo. 66 Ki viața va avela bi hotărîme angla tute, va darasa o ghes hai e reat, nai te aves siguro katar ki viața. 67 Detehara va phenesa: «O, te avelas e reat!», hai e reat va phenesa: «O, te avelas o ghes!», andai dar savi va pherela keo ilo hai angla ăl bukea save va dikhena len ke iakha. 68 Hai o Rai va rila tut ando Egipto păl korăbii po drom anda savo phendemas tuke: «Ta na mai dikhes les!» Othe va kamena te bikindeon tumare dușmaenghe sar robi hai roabe, dar nai te avel koniva te kinel tumen.