3
O Adam hai e Eva cherdes so ni camnes o Del
O sap sas mai gogheasa dă sar saoră animalea sălbaticea cai cherdeasas len o Rai o Del. Ov phendeas le giuvleache:
— Ciaces phendeas o Del: «Ta na han anda saoră pomi andai bar?»
E giuvli dineas anglal le sapes:
— Daștis te has anda o rodo saoră pomengo andai bar. Dar anda o rodo le pomosco cai si ando mașcar le bareaco, o Del phendeas: «Ta na han anda leste hai ta na machen tumen lestar, te na meren!»
Atunci o sap phendeas le giuvleache:
— Ciaces nai te meren, dar o Del gianel că ando ghes cana hana anda leste, si te putren pes tumare iacha hai si te aven sar o Del, pringianindos o lacimos hai o nasulimos.
E giuvli dichleas că o pomo si lacio hamasco hai șucar dichimasco hai că o pomo si dorimasco caște del goghi. Cadea lileas anda lesco rodo hai haleas, dineas i pe romes cai sas pașa late, hai haleas i ov.
Atunci le donghe putardile lenghe iacha, hai dine pi seama că sas nanghe. Subdes pesche andăc than frunze smochinosche hai ciutes angla peste. Atuncia așundes le Raies le Devles phirindos and-e bar and-e răcoarea le gheseschi. O manuș hai leschi romni garadiles catar o Rai o Del mașcar ăl pomi andai bar. Dar o Rai o Del dineas mui le manușăs hai phendea lesche:
— Cai san?
10 Ov dineas anglal:
— Așundem tut and-e bar hai sas manghe dar, că semas nango, hai garadilem.
11 O Rai o Del phendeas:
— Con phendea tuche că san nango? Halean anda o pomo cai poruncisardemas tuche ta na has?
12 O manuș dineas les anglal:
— E giuvli cai dinean lan manghe te avel pașa mande, oi dinea man anda o pomo hai halem.
13 O Rai o Del phendeas le giuvleache:
— So cherdean?
E giuvli dineas anglal:
— O sap thardea man hai halem.
14 O Rai o Del phendeas le sapesche:
— Codolasche că cherdean cadai buchi, san dino armaia anda sea animalea pașa o cher hai sea animalea sălbaticea. Andă saoră ghes che viațache te tîrîs tut hai te has phuv! 15 Ura si te avel mașcar tute hai e giuvli, mașcar che ciave hai lache ciave. Ov si te del dab cheo șăro, hai tu si te des dab lesco cîlcîi.
16 Le giuvleache phendeas:
— Si te barearav but mai but chi suferința cana cheresa: duchasa si te cheres ciave. Hai si te cames te cherel cheo rom so cames tu, dar ov si te avel cheo stăpîno.
17 Le Adamosche* O anav Adam hacheardeol „manuș”. phendeas:
— Că așundean catar chi romni hai halean anda o pomo anda savo poruncisardemas tuche «Ta na has anda leste», dini armaia si e phuv anda chi cauza. Phari bucheasa si te has anda late andă saoră ghesa che viațache. 18 Carne hai pălămida si te del tut, hai si te has plante poa cîmpo. 19 Si te chineos hai si te pherdos pai, caște has cheo hamos, gi cana si te cherdos phuv, că anda late sanas lilo. Că phuv san hai si te cherdos phuv.
20 O Adam ciuteas o anav Eva O cuvînto Eva așundeol sar „viața” and-e cib ebraiico. pe romneache, că oi sas e dei saorănghi colenghe giuvinde. 21 O Rai o Del cherdeas le Adamosche hai lesche romneache țoale morcheache hai hureadea len lența. 22 O Rai o Del phendeas:
— Ita că o manuș areslos sar iech anda amende, pringiandindos o lacimos hai o nasulimos. Ni trăbul te ciul o vast te lel i anda o pomo le viațaco, te hal anda leste hai te trail veșnico!
23 Codolasche o Rai o Del dinea les avri andai bar le Edenoschi, caște cherel buchi e phuv anda savi sas lilo. 24 Pala so gonisardeas ov le Adamos, ciuteas niște heruvimea co răsărimos le bareaco Eden, hai ăc sabia iagachi cai învîrtilas, caște păzil o drom co pomo le viațaco.

*3:17 O anav Adam hacheardeol „manuș”.

3:20 O cuvînto Eva așundeol sar „viața” and-e cib ebraiico.