Ăl israelițea telearen anda o Egipto
12
(O înclistimos 12:1—13:16)
O Rai phendeas le Moiseasche hai le Aronosche so te cheren ch-e Patraghi
O Rai phendeas le Moiseasche hai le Aronosche ando Them le Egiptosco:
O cion cadava si te avel anda tumende o cion o angluno, o angluno cion anda o bărș si te avel anda tumende. Phenen saoră poporosche le Israelosco: «Andă le deșengo ghes anda o cion cadava, fiosavo manuș te lel ăc mielo sau ăc iedo anda pi famelia, ăc mielo anda fiosavo cher! Cana si prea țîra ando cher andac mielo, te lel les pe vecinosa o mai pașardo, pala o număro le manușăngo! Dichen cabor daștil te hal fiosavo anda o mielo codova! Te len anda tumende ăc mielo sau ăc iedo, te avel lacio, te avel andai rig murșani hai ăc bărșăsco! Închearen les gi ando ghes le deșuștarengo o cion cadava, hai saoră manuș anda o Israel te cinen les cana perel o cham! Te len anda lesco rat hai te machen ăl dui stîlpi le udaresche hai o prago opral le cheresco cai va hana les! O mas te han les and-e reat codoia, peco p-e iag, hai te han les marnesa bi dospime hai zelenimatența cherche. Na han les bi peco sau chirado andă paieste, numa peco ch-e iag întrego: le șăresa, le pîrnența hai le măruntaiența! 10 Na muchen chanci anda leste gi detehara! So va aciola anda leste pă detehara, phabaren les and-e iag! 11 Cana han les, te aven gata hureade te telearen, ăl poghimata andăl pîrne hai e rovli ando vast, hai han les sigo: Si e Patraghi le Raieski!
12 And-e reat codoia va nachava anda o Them le Egiptosco hai va dava dab saoră anglune cherde ando Them le Egiptosco, catar ăl manuș gi căl animalea pașa o cher. Va cherava cris contra saoră devlenghi le Egiptosche: me sem o Rai. 13 O rat si te avel o semno păl chera cai sen. Va dichava o rat hai si te nachav pașa tumende, cadea că nai te cherdeol tumenghe nici ăc rimomos, cana va dava dab o Them le Egiptosco.
E sărbătoarea le azimenghi
14 Ta na bistren o ghes cadava, sărbătorin les and-e cinstea le Raieski! Te avel ăc cris veșnico caște sărbătorin lan andac neamo andă aver neamo! 15 Timpo iefta ghesengo trăbul te han marno bi dospime. Ando ghes o angluno trăbul te ciuden e drojdia anda tumare chera, că orcon va hala marno dospime andă codola iefta ghesa, te avel dureardo anda o mașcar le Israelosche! 16 Ando ghes o angluno chiden tumen hai te avel tumen ăc sărbătoarea sfînto, hai i andă le ieftango ghes chiden tumen hai te avel tumen ăc sărbătoarea sfînto. Andăl ghesa codola na cheren nici ăc buchi, numa te cheren hamos fiosavesche!
17 Închearen e sărbătoarea le azimenghi, că ando ghes codova încaladem tumare oști anda o Them le Egiptosco! Închearen o ghes codova sar ăc cris veșnico andac neamo andă aver neamo! 18 Ando cion o angluno, andă le deșuștarengo ghes le cionesco, e reat, han marno bi dospime, gi and-e reat le gheseschi biștaiech le cionesco! 19 Timpo iefta ghesengo ta na arachadeol drojdia andă tumare chera, că orcon va hala marno dospime te avel dureardo anda o mașcar le poporosco le Israelosco, că si străiino, că si israelito. 20 Na han chanci dospime! Orcai beșena, han marno bi dospime!»
E Patraghi
21 O Moisea dinea mui saoră phuren le Israelosche hai phendea lenghe:
— Gian te len ăc mielo sau ăc iedo anda tumare fameli, hai cinen les andai Patraghi! 22 Len ăc legătura isoposchi, chinghearen lan ando rat anda o castrono hai machen o prago opral hai ăl dui stîlpi le udaresche le ratesa anda o vaso! Coniva anda tumende ta na înclel anda o cher gi detehara! 23 O Rai va nachela caște del dab o Egipto, hai cana va dichela o rat po prago opral hai păl dui stîlpi le udaresche, va nachela pașa o udar hai ni muchel coles cai mudarel te gial andă tumare chera caște del tumen dab.
24 Închearen e buchi cadaia sar ăc crisimos anda tute hai anda che ciave veșnico! 25 Cana va întrina ando them savo va dela les tumenghe o Rai, sar phendeas, închearen cadav obicei! 26 Hai cana va pucena tumen tumare ciave: «So si o obicei cadava anda tumende?» 27 Den len anglal: «Si e jertfa te cheras e sfînto sinia le Patragheachi and-e cinstea le Raieski, pentrucă nachlos pașa ăl chera le israelițenghe ando Egipto, cana dineas dab o Egipto, hai hastradeas amare chera.»
O poporo dine cocia hai închinosailos. 28 Ăl israelițea teleardes hai cherdes cadea sar phendeasas o Rai le Moiseasche hai le Aronosche.
29 Co mașcar le reacheaco, o Rai dineas dab saorăn cherde anglal anda o Them le Egiptosco, catar o angluno cherdo le faraonosco, savo beșel po scauno le thagaresco, gi co angluno cherdo colesco cai si phandado, hai sea cherde anglal le animalenghe pașa o cher. 30 O faraono uștilos e reat, ov hai saoră slujitorea lesche, hai saoră egipteia, hai sas bare țipimata ando Egipto, că ni sas cher ta na avel ăc mulo. 31 And-e reat codoia o faraono dineas mui le Moiseas hai le Aronos hai phendea lenghe:
— Ușten, înclen anda o mașcar mîră poporosco, tume hai ăl israelițea! Gian te slujin le Raieske, sar phenden! 32 Len i tumare brachean, tumare buznean hai tumare guruven, sar phenden! Gian hai binecuvintin man i man!
33 Ăl egipteia zorinas le poporos te telearen sigo anda o them, că phenenas: „Sea si te meras!” 34 O poporo lileas o aluato anglal gi cai te ciul drojdia andă leste. Uciardes pe bălăi andăl haine hai ciute len păl dume. 35 Ăl israelițea cherdesas so phendeasas o Moisea hai manglesas le egipteienghe buchea ruposche hai sumnacasche hai țoale. 36 O Rai cherdeasas ca ăl egipteia te dichen mișto le poporos, hai dine len so mangles. Cadea că nangheardes le egipteien.
Ăl israelițea telearen anda o Egipto
37 Ăl israelițea teleardes anda o Ramses caring o Sucot. Sas pașă șov șăla mii murș cai gianas telal, bi le ciavengo hai le romneango. 38 But manuș anda aver nați gheles lența, hai brachea, buznea hai guruva, but mai but animalea. 39 Anda o aluato, cai lilesas les anda o Egipto, pecles marno bi dospime, că încă ni dospisailosas, că sas gonime catar ăl egipteia. Ni daștisailes te mai beșen, nici hamos ni cherdes anda peste. 40 Ăl israelițea beșles ando Egipto ștar șăla hai treanda bărș. 41 Cana cherdiles ștar șăla hai treanda bărș, ando ghes codova, saoră oști le Raieske încliste anda o Them le Egiptosco. 42 E reat codoia le Raies sas les grija lendar, caște încalel len anda o Them le Egiptosco, cadea că e reat codoia saoră israelițea trăbul te avel len grija ta na soven and-e cinstea le Raieski andac neamo andă aver neamo.
Mai but andai Patraghi
43 O Rai phendeas le Moiseasche hai le Aronosche:
— Cadaia si e cris le Patragheachi: Nici ăc străiino ta na hal anda late! 44 Saoră robi chinde hai cinde tele daștin te han anda late. 45 Dar ăc manuș străiino cai beșel ăc țîra andă cheo them, sau ăc manuș străiino cai cherel tumenghe buchi, ta na hal. 46 Hai te hal pes andră andăl chera, ta na le dăloc mas avri andal chera! Ta na închearen nici ăc cocalo! 47 Saoro poporo le Israelosco te închearen e Patraghi! 48 Cana ăc străiino, cai beșel tute, va camela te cherel e Patraghi le Raieski, orso murș andă leschi famelia trăbul cindo tele. Pala codoia va daștila te cherel lan, hai si te avel sar ăc manuș cherdo ando them. Dar nici ăc bi cindo tele ta na hal anda late! 49 Sa cadav sicaiimos si te avel anda o băștinaș hai i anda o străiino savo va beșela andă tumaro mașcar!
50 Saoră israelițea cherdes sar phendeasas o Rai le Moiseasche hai le Aronosche. 51 Hai chear ando ghes codova, o Rai încaladeas anda o Them le Egiptosco le israelițen, pala lenghe oști.