28
O Rai va binecuvintila tut cana așunes lestar
Cana va așunesa mișto catar o Rai, cheo Del, hai cheresa grijasa saoră porunci lesche save dav len tuche aghes, atunci o Rai, cheo Del va ciula tut mai baro pă saoră poporea le phuiache. Saoră binecuvîntarea va avena peste tute hai va giana tusa, cana va așunesa catar o glaso le Raiesko, che Devlesco: Si te aves binecuvintime ando foro, hai si te aves binecuvintime co cîmpo.
Si te avel binecuvintime o rodo che pîntecosco, o rodo che phuiaco, o rodo che turmengo: ăl cherimata che gurumneanghe hai ăl țîinoră che bracheanghe.
Si te aven binecuvintime cheo coșo hai chi balaia le marneschi.
Si te aves binecuvintime că cheo avimos, hai si te aves binecuvintime că cheo telearimos.
O Rai va dela tut biruința pă che dușmaia save va vazdena pes contra chiri. Păc drom va înclena chi contra, dar pă iefta droma va nașena angla tute.
O Rai va poruncila anda tute e binecuvîntarea te avel pă che hambarea hai pă saoră buchea save cheresa. Si te binecuvintil tut ando them savo del les tuche o Rai, cheo Del.
Si te cherel tut o Rai ăc poporo sfînto anda leste, sar halea tuche sovel, cana va cheresa ăl porunci le Raieske, che Devlesche, hai va phiresa pă lesche droma. 10 Saoră poporea pa-i phuv va dichena că phiraves o Anav le Raiesko, hai si te daran tutar. 11 O Rai va pherela tut saorăndar buchea lacea, ando rodo che pîntecosco, ando rodo che turmengo hai ando rodo che phuiaco, p-e phuv savi o Rai haleas sovel che dadenghe că va dela la tuche. 12 O Rai va putrela tuche o ceri, lesco cher o lacio o bravalo, caște del drom che themosche brîșînd cana trăbul, hai te binecuvintil saorî buchi che vastenghi. Va împrumutisa but neamuri, hai tu ni va lesa ugile. 13 O Rai va cherela tut te aves șăro, na pori. Si te aves numa opre, hai nai te aves tele, cana va așunesa catar ăl porunci le Raieske, che Devlesche, save dav len tuche aghes te cheres len grijasa, 14 hai i cana ni va desa tut rigate nici ch-e ciacii, nici ch-e stîngo catar saoră vorbe save porunciv len tumenghe aghes, caște gian pala aver devla te slujin lenghe.
O Rai si te del tut armaia cana ni așunesa lestar
15 Dar cana ni va așunesa catar o glaso le Raiesko, cheo Del, te cheres grijasa saoră porunci hai crisimata lesche save dav len tuche aghes, atunci saoră armaia cadala va avena pă tute hai si te gian tusa: 16 Si te aves dino armaia ando foro hai si te aves dino armaia po cîmpo. 17 Dine armaia si te aven cheo coșo hai chi balaia le marneschi. 18 Dine armaia si te aven o rodo che pîntecosco, o rodo che phuiaco, ăl cherimata che gurumneanghe hai ăl țîinoră che bracheanghe. 19 Dino armaia si te aves că cheo avimos hai dino armaia si te aves că cheo telearimos. 20 O Rai va dela drom contra chiri armaia, hai i mustromos andă saoră buchea save astardosa te cheres len gi cana si te aves mudardo sigo, gi cana va hasaosa, că cadea dă nasul sas che buchea: muclean man.
21 O Rai va cherela pharo nasfalimos te lipil pes tutar, gi cana va mudarela tut pa-i phuv cai gias te les lan anda tute. 22 O Rai va dela tut dab ăc nasfalimasa savo anel hasarimos, hai i febrasa, opărimasa, bare tatimasa, bi brîșîndesco, bravaleasa opărime hai chernimasa, hai si te len pes pala tute gi cana va meresa.
23 O ceri opral pa cheo șăro va avela harcomaco, hai e phuv tala tute va avela sastreschi. 24 O Rai va cherela o brîșînd che themosco prafo hai chișai, va perela anda o ceri pă tute gi cana si te aves mudardo.
25 O Rai va cherela tut te aves mardo catar che dușmaia. Păc drom va înclesa contra lenghi, dar pă iefta droma va nașăsa angla lende, hai si te aves ăc dar anda saoră thagarimata le phuiache. 26 Cheo trupo mulo si te avel hamos anda saoră ciriclea le cerosche hai le animalenghe le phuiache, hai nai te avel coniva savo te daravel len.
27 O Rai va marela tut le bubasa le Egiptoschi, trînjența, harondimasa hai gherasa, anda save ni va daștisa te aves sasteardo. 28 O Rai va dela tut dab dilimasa, corîmasa hai hasarimasa le gogheaco. 29 Va bîjbîisa ando mașcar le ghesesco, sar o coro po întunearico. Ni va giala tuche mișto andă che buchea, hai andă saoră ghesa si te aves încheardo, ciordano, hai nai te avel coniva te hastravel tut.
30 Si te logodis tut ăc giuvleasa, hai aver manuș si te batjocoril lan. Va vazdesa cher, hai nai te beșes andă leste. Va ciusa rez, hai nai te bucuris tut nici ăc data latar. 31 Cheo guruv si te avel cindo angla tute, hai nai te has anda leste. Si te lel pes cheo hăr angla tute, hai nai te del pes tuche palpale. Che brachea si te den pes che dușmaenghe, hai nai te avel coniva caște hastravel tut. 32 Che ciave hai che ceia si te aven dine avre poporosche. Saoro ghes si te diches pala lende, dar nai te diches len, hai che vastesa nai te daștis te cheres chanci. 33 Ăc poporo saves ni pringianes les va hala o rodo che phuiaco hai sea so chides anda chi buchi, hai andă saoră ghesa si te aves numa chinuiime hai încheardo. 34 Si te dileaos andai cauza so va dichena che iacha.
35 O Rai va dela tut dab ăc bubasa nasul căl cocia hai căl pîrne, hai ni va daștisa te aves sasteardo latar, catar e talpa che pîrneschi gi ando creșteto che șăresco.
36 O Rai va înghearela tut, tut hai le thagares saves va ciusa les pă tute, căc poporo saves ni pringiandean les, nici tu, nici che dada. Hai othe va slujisa avre devlenghe caștesche hai barăsche. 37 Hai va avesa daraco, ăc exemplo nasul hai ăc batjocura mașcar saoră poporea savende va gonila tut o Rai.
38 Va înghearesa but sămînța co cîmpo, dar va chidesa țîra, că va hana lan ăl lăcustea. 39 Va ciusa reza hai va cheresa len buchi, dar mol nai te pes, nici ni va chidesa lan, că va hana lan ăl cherme. 40 Va avela tut măslinea pă saoro them chiro, dar nai te maches tut undelemnosa, că ăl măslinea va perena. 41 Va cheresa ciave hai ceia, dar nai te aven chire, că si te gian and-e robia. 42 Saoră pomi chire hai o rodo che phuiaco si te avel le insectengo.
43 O străiino anda cheo mașcar si te vazdel pes sa mai opre pa tute, hai tu muchesa tut sa mai tele. 44 Ov va dela tut ugile, hai na tu va dela les. Ov va avela o șăro, hai tu va avesa e pori.
45 Saoră armaia cadala va avena pă tute, va lena pes pala tute, hai si te aresen tut gi cana va avesa mudardo, că ni așundean catar o Rai, cheo Del, ni încheardean lesche porunci hai lesche crisimata, save dinea len tuche. 46 Cadal armaia si te aven întotdeauna semnea hai minuni anda tute hai che ciave.
47 Că ni slujisardean bucuriasa hai veseliasa ando ilo le Raieske, che Devlesche, anda saoră but lacimata saoră felurenghe, 48 codolasche va slujisa che dușmaenghe, saven va dela len drom o Rai chi contra, bochalo, trușalo, nangheardo hai bi chancesco. Si te ciul tuche p-e cor ăc jugo sastresco, gi cana va mudarela tut. 49 O Rai va vazdela chi contra ăc neamo dural, catar o șăro le phuiaco, savo va perela pă tute sar ăc vulturo, ăc neamo saveschi cib ni va hachearesa lan, 50 ăc neamo cai dicheol pă lesco mui o nasulimos hai savo ni va dela cinstea le phuren, nici ni va avela les mila catar ăl tărne. 51 Ov va hala o rodo che animalengo hai o rodo che phuiaco, gi cana va avesa mudardo. Ni va muchela tuche nici ghiv, nici musto, nici untdelemno, nici vițăia catar ăl gurumnea, nici meia sau iej catar e turma, gi cana va cherela tut te hasaos.
52 Va înconjurila tut andă saoră foruri chire gi cana va perena che ziduri ăl uce hai zurale andă saoro them chiro, andă save pacheas. Va înconjurila tut andă saoră foruri chire andă saoro them savo dinea les tuche o Rai, cheo Del.
53 Si te has o rodo che pîntecosco, o mas che ciavengo hai che ceiango, saven dinea len tuche o Rai, cheo Del, ando înconjurimos hai ando nasulimos savo va cherela les tuche cheo dușmano. 54 O manuș o mai gingașo hai o mai plăpîndo anda tumende va dușmănila pe phrales, pe romnea savea iubil lan hai le ciaven save aciles. 55 Ni va dela nici ieches anda lende anda o mas pe ciavengo savo hal, că ni va mai aciola chanci ando înconjurimos hai o nasulimos savo va cherela les tuche cheo dușmano andă saoră foruri chire. 56 E giuvli e mai gingașo hai e mai plăpîndo anda tumende savi ni ciuteas nici ăc data o pîrno p-e phuv că sas cadea dă plăpîndo hai gingașo, va dușmănila pe romes saves iubil les, pe ciaves hai pe cia, 57 ni va dela len chanci anda ăl resturi pala o cherimos cai încliste mașcar lache pîrne, hai andal ciave saven va cherela len, că ma nai lan chanci. Hai va hala len cioreal ando înconjurimos hai o nasulimos savo va cherela les tuche cheo dușmano andă che foruri.
58 Cana ni cheresa grijasa saoră vorbe cadal sicaiimatenghe ramome andă cadav lil, cana ni va darasa catar cadav anav dichlo hai darano le Raiesko, cheo Del, 59 o Rai va dela tut dab nasulimatența nemaiașunde, tut hai che ciaven, nasulimatența bare hai lungi, nasfalimatența phare hai lungi. 60 Va anela pă tute saoră nasfalimata le Egiptosche savendar sas tuche dar, hai on si te lipin pes tutar. 61 Hai mai but, o Rai va anela pă tute, gi cana va avesa mudardo, saoră feluri nasfalimatenghe hai nasulimasche save nai ramome andă cadav lil sicaiimasco. 62 Țîra si te acion, tume save senas cadea dă but sar ăl steale le cerosche, că ni așundean catar o Rai, cheo Del. 63 Cadea sar o Rai bucurisailos te cherel tumenghe mișto hai te butearel tumen, sa cadea o Rai va bucurila pes te hasarel tumen hai te mudarel tumen, hai si te aves țîrdine andai phuv cai gias te les lan anda tute. 64 O Rai va pharaela tumen mașcar saoră neamuri, catar ăc rig gi că coiaver rig le phuiachi. Hai othe va slujina avre devlenghe caștesche hai barăsche saven ni pringiandean len nici tu, nici che dada. 65 Mașcar cadal neamuri, nai te avel tut pacea hai nai te avel tut than odihnaco anda e talpa che pîrnenghi. O Rai va dela tut ăc ilo darano, iacha chine hai sufleto tristo. 66 Chi viața va avela bi hotărîme angla tute, va darasa o ghes hai e reat, nai te aves siguro catar chi viața. 67 Detehara va phenesa: «O, te avelas e reat!», hai e reat va phenesa: «O, te avelas o ghes!», andai dar savi va pherela cheo ilo hai angla ăl buchea save va dichena len che iacha. 68 Hai o Rai va rila tut ando Egipto păl corăbii po drom anda savo phendemas tuche: «Ta na mai diches les!» Othe va camena te bichindeon tumare dușmaenghe sar robi hai roabe, dar nai te avel coniva te chinel tumen.