1 Ando timpo kadava, kidineailes mi manușănghe, kadiki dă but manuș, kă ușteadonas iekh pă aver. O Isus dineas duma mai anglal pe ucenicența:

— Ferin tumen katar o aluato le fariseiengo, savo si e fățărniceea. 2 Nai khanci uciardo, kai ni va dikheola, nici garado, savo ni va avela kerdo pringiando. 3 Kodolaske, so phenden ko întuneariko va așundeola ke lumina, hai so phenden dakanikaske ko kan andăk odaia, va dela pes mui poa akoperiș le kherengo.

— 4 Phenav tumenghe, mîră amal: Ta na daran katar kola kai mudaren o trupo, hai pala kodoia ni mai daștin te keren khanci! 5 Si te phenav tumenghe katar trăbul te daran. Daran katar kodova, savo păce mudardeas, si les zuralimos te ciudel ando iado! Da, phenav tumenghe, lestar te daran! 6 Oare ni bikindeon pangi ciriklea duie parețența? Dar o Del ni bistrel nici iekh anda lende. 7 Hai kear tumare bal anda o șăro si sea ghinde. Na daran, tume sen mai kuci dă sar but ciriklea.

— 8 Phenav tumenghe kă orkon va phenela angla ăl manuș kă si manța, i o Ciavo le Manușăsko va phenela angla ăl îngerea le Devleske kă si lesa. 9 Dar orsavo va phenela angla ăl manuș kă ni pringianel man, i me va phenava angla ăl îngerea le Devleske kă ni pringianav les. 10 Hai orkon va phenela daicii kontra le Ciaveski le Manușăsko, va iertila pes leske. Dar orkon va dela duma kontra le Duhoski Sfînto, ni va iertila pes leske. 11 Kana va înghearena tumen angla ăl sinagogi, angla ăl bare hai angla ăl krisitorea, ta na îngrijorin tumen sar va apărina tumen, sau so va phenena, 12 kăci o Duho Sfînto va sikavela tumen kear atunci so trăbul te phenen!

13 Iekh andal manuș kidine phendeas le Isusoske:

— Sikaiitorina, phen mîră phraleske te hulavel manța so sas muklo!

14 Dar ov phendea leske:

— Manușana, kon ciutea man te krisov sau te hulavav mașkar tumende?

15 Pala kodoia phendea lenghe:

— Te avel tumen grija hai te păzin tumen katar orso felo lăkomiako, kă e viața dakanikaski ni beșel andă lesko bravalimos.

16 Hai phendea lenghe ăk pilda:

— E phuv ăk bravaleski rodisardeasas but. 17 Hai ov gîndilas pes: «So te kerav? Kă ma nai man than kai te kidav mîră roade.» 18 Gîndisailos: «Gianav so si te kerav: va peravava mîră hambarea hai va kerava aver, mai bare. Othe va kidava saoră lacimata mîră. 19 Hai va phenava mîră sufletoske: Sufletona, si tut sea so trăbul tut kidino anda but bărș. Hodinisavo, ha, pi hai bukurisavo!» 20 Dar o Del phendea leske: «Dileia! Kear andă kadai reat va manglola pes keo sufleto parpale. Kaske va aciona ăl bukea kai kerdean len?» 21 Sa kadea si i kolesa kai kidel komori anda peste, hai ni bravardeol angla o Del.

22 O Isus phendeas pe ucenicenghe:

— Kodolaske phenav tumenghe: ta na îngrijorin tumen anda tumari viața, te gîndin tumen so va hana! Nici anda tumaro trupo, sosa va hureadeona! 23 Kăci e viața si mai but dă sar hamos, hai o trupo mai but dă sar hureaiimos. 24 Dikhen kăl korbi: on ni semănin, nici ni secerin, nai len nici kămara, nici hambari. Hai ku sea kadala o Del sa del len te han. Tume sen mai kuci dă sar ăl ciriklea! 25 Savo anda tumende daștil te ciul ăk ciaso kă pi viața kana îngrijoril pes? 26 Kadea kă, kana ni daștin te keren nici e mai țîini buki, soste îngrijorin tumen kolavrendar? 27 Dikhen sar bareon ăl krini! Nici ni keren buki phari, nici ni khuven. Dar phenav tumenghe kă nici o Solomon, andă saoră slava piri, ni hureadilos kadea dă șukar sar iekh anda lende. 28 Kana kadea hureael o Del e ciar, savi aghes si po kîmpo, hai tehara va avela ciudini ando kuptori le marnesko, kabor mai but va hureaela tumen ov, manuș țîrasa pakeamos! 29 Hai na roden so va hana hai so va pena, na îngrijorin tumen! 30 Kă saoră bukea kadala ăl manuș save ni pringianen le Devles nașăn pala lende. Dar kabor anda tumende, tumaro Dad gianel kă si tumen nevoia katar kadal bukea. 31 Roden mai anglal lesko thagarimos, hai kadal bukea va dena pes tumenghe!

32 Na dara, turma țîini, kă tumare Dades placiuia les te del tumen o thagarimos. 33 Bikinen so si tumen hai den ăl love le ciorăn! Keren tumenghe pungi kai ni phureaon, te aven tumen te ciun ăl love, hai ăk komoara kai ni mai termenil pes, ando ceri, kai ni pașol o cior, hai kai ăl moli ni distrugin lan! 34 Kăci kai si tumari komoara, othe si i tumaro ilo.

— 35 Te aven gata kaște slujin: hureade hai luminasa astardi! 36 Te aven sar ăl manuș kai ajukearen pe stăpînos te ril pes katar ăk abeav, kaște putren leske sigo o udar, kana va avela hai marela ko udar. 37 Mișto si andal robi kodola, saven lengo stăpîno arakhel len giungade kana ril pes khere! Ciaces phenav tumenghe, kă ov va paruela pe țoale, hai va ciula len te beșen ke sinia te slujil lenghe. 38 Hai kana rila pes ko mașkar le reakeako, sau karing e deteherin, mișto si anda kodola, kana va arakhela len giungade!

— 39 Dar gianen mișto e buki kadaia kă, te gianelas o stăpîno le kheresko kă so ciaso avel o cior, ni mukelas peo kher te avel pharado. 40 I tume te aven gata, kă va avela o Ciavo le Manușăsko kana ni ajukeardona!

41 O Petre phendeas:

— Raia, amenghe phenes e pilda kadaia sau i avrenghe?

42 Hai o Rai phendeas:

— Kadea si o administratori pakeamasko hai gogheasa, saves ciul les o stăpîno opral pă pe robi, kaște del len lenghi rig le hamaski ko timpo. 43 Mișto si anda o robo kodova, saves o stăpîno va arakhela les kerindos kadea kana avel khere! 44 Phenav tumenghe ciaces, kă va ciula les baro pă sea so si les les. 45 Dar kana o robo kodova phenel andă peo ilo: „Muro stăpîno ni va rila pes sigo”, hai începol te marel le roben hai le roaben, te hal, te pel hai te mateol, 46 o stăpîno kodol robosko va avela andăk ghes kana ov ni ajukeardol, andăk ciaso kai ni gianel les, va cinela les kotora hai va ciula les andăk than kolența kai ni pakean.

47 O robo savo gianel so kamel lesko stăpîno hai ni pregătil pes sau ni kerel so kamel ov, va avela mardo nasul. 48 Dar kana o robo ni gianel so kamel lesko stăpîno hai kerel bukea save trăbul pedepsime, va avela mardo dabența țîra. Kaske dinea pes but, va mangheola pes leske but; kaske muklea pes but, va ajukeardola pes i mai but.

— 49 Avilem te anav iag pe phuv. Hai kabor kamavas ka e iag te afi sas deja astardi! 50 Trăbul te avav boldo ăk bolimasa ⸤suferințako⸥, hai ni va arakhava mîrî liniștea gi kana ni va kerdeola pes. 51 Pakean kă avilem te anav pacea pe phuv? Ni! Phenav tumenghe kă avilem te anav pharaiimos. 52 Kă, dakanara angle, anda pangi save va beșena andăk kher, trin va pharadona katar dui, hai dui katar trin. 53 O dad va pharadola katar peo ciavo, hai o ciavo katar peo dad; e dei katar pi cei, hai e cei katar pi dei; e soakra katar pi bori hai e bori katar pi soakra.

54 Phendeas i le manușănghe kidine:

— Kana dikhen kă ăl nori kiden pes karing perel o kham, sigo phenen: «Si te avel o brîșînd.» Hai kadea i si. 55 Hai kana marel e braval katar o sudo, phenen: «Si te avel tatimos.» Hai kadea i si. 56 Fățarnicilor, gianen te cetin sar si te avel e phuv hai o ceri, dar e vremea kaia sar ni gianen te cetin lan?

57 Soste ni krison tume korkoro so si ciaces? 58 Dikh, kana dakoniva del tut ande kris, po drom încerkosar te împăkis tut lesa! Aver felo va tîrîla tut angla o krisitori, hai o krisitori va dela tut po vast le temniceresko, hai ov va ciudela tut ando phandaiimos. 59 Phenav tuke kă ni va înklesa othar gi kana ni va pokinesa i o paluno parețo.