18
O Ietro sikavel le Moiseas sar te krisil le poporos
O Ietro, o rașai le Madianosko, o sokro le Moiseasko, așundeas sea so kerdeas o Del anda o Moisea hai lesko poporo o Israel: kă o Rai înkaladeas le Israelos anda o Egipto. O Ietro, o sokro le Moiseasko, lileasas le Sefora, le romnea le Moiseaski, savi sas dini drom khere. Lileasas i lake duie ciaven. Iekh buciolas Gherșom, kă o Moisea phendeasas: „Beșav sar străiino andăk them străiino”, hai koaver buciolas Eliezer, kă phendeasas: „O Del mîră dadesko kerdea manghe mișto hai hastradea man katar e sabia le faraonoski.”
O Ietro, o sokro le Moiseasko, avilos le ciavența hai le romneasa le Moiseaski and-e mulani kai beșelas ov, ko plai le Devlesko. Dineas drom vorba le Moiseaske: „Me, keo sokro, o Ietro, avav tute ke romneasa hai ke duie ciavența.” O Moisea înklisto angla peo sokro te ajukearel les, banghilos hai ciumidea les. Pușle pes sastimastar hai gheles ando korto. O Moisea phendeas pe sokroske sea so kerdeas o Rai kontra le faraonoske hai kontra le Egiptoske anda o Israel, saoră pharimata kai avilesas pă lende po drom hai sar hastradea len o Rai anda lende. Le Ietros falea les mișto anda saoro miștimos savo kerdea les o Rai le Israeloske, kă hastradea len anda o vast le egipteiengo. 10 Hai o Ietro phendeas:
— Binekuvintime te avel o Rai, ov savo hastradea tumen anda o vast le egipteiengo hai anda o vast le faraonosko, ov savo hastradeas o poporo talal vast le egipteienghe! 11 Akanak pringianav kă o Rai si mai baro dă saoră devla: anda so kerdineailos kana phiradiles barimasa kontra le Israeloske.
12 O Ietro, o sokro le Moiseasko, andineas le Devleske ăk phabarimos dă sea hai kerdeas ăk sinia sfînto. O Aron hai saoră phure le Israeloske aviles te han le sokrosa le Moiseasko angla o Del.
13 Andă le duiengo ghes, o Moisea beșlos tele te krisol o poporo, hai on beșles andă pîrnende pașa leste dă ku detehara gi e reat. 14 O sokro le Moiseasko dikhleas sea so ov kerelas anda o poporo, hai phendeas:
— So keres le poporosa? Soste beșes tu korkoro, saoră poporosa pașa tute, dă ku detehara gi e reat?
15 O Moisea dineas anglal pe sokros:
— Kă o poporo avel mande kaște așunen so kamel o Del hai te keren. 16 Kana si len dak buki, aven mande. Me krisav mașkar lende hai kerav pringiande ăl krisimata hai ăl sikaiimata le Devleske.
17 O sokro le Moiseasko phendea leske:
— So keres nai mișto. 18 But si te khineos tu hai o poporo kadava, kai si tusa, kă e buki si but phari anda tute, ni daștis te keres lan korkoro. 19 Akanak așun man! Muk man te dav tut ăk sfato, hai o Del te avel tusa! Beș angla o Del anda o poporo, hai înghear lenghe bukea angla leste. 20 Sikav len ăl krisimata hai ăl sikaiimata, hai sikav lenghe o drom pă savo te gian hai so trăbul te keren!
21 Akanak alosar anda saoro poporo manuș gogheasa, kai daran katar o Del, andă save ăl manuș te pakean, hai kai uron te len so nai ujo. Ciu len opral po poporo, te aven ăl mai bare pă ăk mia, pă ăk șăl, pă peinda hai pă deș! 22 On te krison o poporo saoro timpo: saoră bukea ăl bare te anen len angla tute, hai saoră bukea hurde te krison len on. Kadea ker mai ușuro ki buki, kă si te phiravena andăk than tusa! 23 Kana va keresa e buki kadaia, hai o Del kadea phenel tuke, nai te aves înkheardo khinimastar, hai o poporo kadava va giala khere paceasa.
24 O Moisea așundeas katar o sfato pe sokrosko, kerdeas sea so ov phendeasas. 25 Alosardeas manuș gogheasa anda sea o Israel hai ciutea len bulibașa le poporoske, te aven ăl mai bare pă ăk mia, pă ăk șăl, pă peinda hai pă deș. 26 On krisonas o poporo saoro timpo: saoră bukea phare ande len angla o Moisea, hai saoră bukea hurde krisosardes on. 27 Pala kodoia o Moisea lileas peske vast katar peo sokro, hai ov teleardeas andă peo them.