6
O Isus, Rai le Sabatosco
Ăl ucenicea paghen spicea ando ghes le Sabatosco
Andăc ghes Sabatosco, o Isus nachelas andal cîmpuri le ghivesche. Lesche ucenicea paghenas spicea ghivesche, marenas len andăl vast hai hanas. Niște fariseia phendes:
— Soste cheren so ni trăbul ando ghes le Sabatosco?
O Isus dinea len anglal:
— Ni cetisarden so cherdeas o David cana bochailos, ov hai cola cai sas lesa? Sar întrisailos ando cher le Devlesco, lileas ăl marne cai ciunas pes angla o Rai, haleas anda lende hai dineas i colen cai sas lesa, ăl marne cai nas len voia te han len numa ăl rașaia.
Hai phenelas lenghe:
— O Ciavo le Manușăsco si o Rai le Sabatosco.
O Isus sastearel ăc manuș vastesa paralizime
Andă aver ghes Sabatosco, o Isus întrisailos and-e sinagoga hai sicavelas. Othe sas ăc manuș savesche o vast o ciacio sas paralizime. Ăl sicaiitorea le Crisache hai ăl fariseia vardinas co Isus te dichen cana va sastearela ando ghes le Sabatosco, caște daștin te phenen că cherdeas daiicii contra le Crisachi. Ov pringianelas lenghe gînduri, dar phendeas le manușăsche cai sas les o vast paralizime:
— Uști hai beș ando mașcar!
Ov uștilos hai beșlos andă pîrnende. Hai o Isus phendea lenghe:
— Puciav tumen: ando ghes dă Sabat so muchel e Cris te cheres? Te cheres mișto sau nasul? Te hastraves ăc viața sau te distrugis lan?
10 Atunci vardisardeas pă sea andă pe riga hai phendeas le manușăsche:
— Întinzosar cheo vast!
Ov întinzosardea les hai lesco vast sastilos. 11 Dar on holeaile nasul hai denas duma mașcar peste so te cheren le Isusosche.
O Isus alol le deșuduien apostolea
12 Andăl ghesa codola, o Isus ghelos po plai te rughil pes, hai nachadea saorî reat rughindos pes le Devlesche. 13 Cana parnilos, dinea mui pe ucenicen hai alosardeas deșudui anda lende, savenghe phendea lenghe i apostolea: 14 le Simonos, savesche phendeas i Petru, le Andres, o phral le Petresco, le Iacovos, le Ioanos, le Filipos, le Bartolomeeos, 15 le Mateeos, le Tomas, le Iacovos le Alfeeosco, le Simonos, savesche mai phendeol Zeloto,* Ăl zeloțea mardonas caște hastraven le evreen catar o Imperio Romano. 16 le Iudas le Iacovosco hai le Iudas Iscarioteano, savo mai tîrzio bichinel le Isusos.
O Isus sicavel le manușănghe sar te aven lesche ucenicea
O Isus sastearel but manuș
17 O Isus muclea pes lența hai oprisailos andăc than orta. Othe sas but ucenicea anda lesche hai but manuș cai avilesas anda saorî Iudeea, anda o Ierusalimo hai pașă catar o Tir hai o Sidon, pașai marea. Aviles caște așunen les hai te aven sastearde catar lenghe nasfalimata. 18 Cola chinuiime catar ăl duhuri nasul sas sastearde. 19 Hai saoră lumea rodenas te machen pes lestar, că anda leste înclelas ăc zuralimos savo sastearelas saorăn.
Con si bahtale
20 O Isus dichleas orta pă pe ucenicea hai phendeas:
— Bahtale sen tume ăl cioră, că o thagarimos le Devlesco si tumaro! 21 Bahtale sen tume, save sen bochale acanac, că si te aven ciailearde! Bahtale sen tume save roven acanac, că va asana! 22 Bahtale sen tume, cana ăl manuș uron tumen, gonin tumen, batjocorin tumen hai va ciudena tumare anava sar nasulimos andai cauza le Ciaveschi le Manușăschi! 23 Ando ghes codova bucurin tumen hai huten dă veselie, că dich, tumari pochin si bari ando ceri! Mai anglal, sa cadea phiradiles ăl dada cadal manușănghe le proorocența.
24 Dar, vai tumendar, bravale, că primisarden deja saoră lacimos! 25 Vai tumendar, save acanac sen ciaile, că va bochaona! Vai tumendar save acanac asan, că va avena triști hai va rovena! 26 Vai tumendar, cana saoră manuș lăudin tumen, că sa cadea cherenas ăl dada cadal manușănghe le proorocența ohamne!
Iubisar che dușmanos!
27 Dar tumenghe, save așunen man, phenav tumenghe: Iubin tumare dușmaen! Cheren mișto colenghe cai uron tumen! 28 Binecuvintin colen cai den tumen armaia! Rughin tumen anda cola cai phiradeon nasul tumența! 29 Cana daconiva del tut dab păc rig le moschi, bolde i coiaver rig! Hai cana daconiva lel chi haina, muc les te lel i cheo gad! 30 Coles cai manghel tuche, de les, hai cana daconiva lel che buchea, na mang le palpale! 31 So camen ca ăl manuș te cheren tumenghe, sa cadea cheren lenghe i tume!
32 Cana iubin colen cai iubin tumen, so lauda te primin? I ăl bezehale iubin colen cai iubin len. 33 Hai cana cheren mișto colenghe cai cheren tumenghe mișto, so lauda te primin? I ăl bezehale cheren sa cadea. 34 Hai cana den ugile colen catar pachean că len palpale, so lauda te primin? I ăl bezehale den ugile le bezehalen, caște primin palpale sa pe love. 35 Dar tume te iubin tumare dușmaen, cheren mișto hai den ugile hai na ajuchearen te len palpale! Hai tumari pochin va avela bari hai va avena ăl ciave le mai Bare Devlesche, că ov si lacio colența cai ni nain lesche hai le nasulența. 36 Aven pherde mila sar i tumaro Dad si pherdo mila!
Na crison avren!
37 Na crison, hai nai te aven crisome, na cheren doșale, hai nai te cherdeon doșale, iertin, hai va iertila pes tumenghe! 38 Den, hai va dela pes tumenghe! Va ciula pes andă tumaro gono ăc măsura lacii, mardi, mișchime, cadichi dă but, că va dela opral. Că so măsurasa măsurin, va măsurila pes i tumenghe.
39 Phendea lenghe i ăc pilda:
— Daștil ăc coro te sicavel o drom avre corăsche? Ni va perena ăl dui and-e groapa? 40 O ucenico nai mai baro dă sar peo sicaiitori, dar orso ucenico sicado mișto va avela sar peo sicaiitori.
41 Soste diches e așchia andai iach che phraleschi, dar ni diches e grinda anda chi iach? 42 Sar daștis te phenes che phralesche: «Phrala, muc man te încalavav e așchia anda chi iach», cana tu ni diches e grinda anda chi iach? Fățarnicona, mai anglal încal e grinda anda chi iach, hai atunci va dichesa mișto te încalaves e așchia andai iach che phraleschi!
O pomo hai e roada
43 Nici ăc pomo lacio ni cherel roade nasul, hai nici ăc pomo nasul ni cherel roade lace. 44 Că fiosavo pomo pringiandeol pala peo rodo. Că ni chidel pes smochinea andal carne, nici ni chidel pes drach andal stufișe carnale. 45 O manuș o lacio încalavel buchea lace andai visteria lacii pe ileschi, hai o manuș o nasul încalavel buchea nasul andai visteria nasul pe ileschi, că o mui del duma anda so pherel cheo ilo.
Chera vazdine pe stînca hai po chișai
46 Soste phenen manghe: «Raia, raia!», hai ni cheren so me phenav? 47 Va sicavava tumenghe sosa ameal orso manuș cai avel mande, așunel mîră vorbe hai cherel len. 48 Ameal ăc manușăsa savo cana vazdeas ăc cher, hanadeas adînco hai ciuteas e fundația pe stînca. Cana aviles ăl paia zurales po cher codova, ni daștisailes te mișchin les, că sas mișto cherdo. 49 Dar con așunel hai ni cherel so phenav, ameal ăc manușăsa savo vazdeas ăc cher pe phuv bi fundațiaco. Hai aviles zuralimasa ăl paia po cher codova, hai ov sigo pelos, hai anda leste ni aciol numa ăc grămada phuiachi.

*6:15 Ăl zeloțea mardonas caște hastraven le evreen catar o Imperio Romano.