2
O cherimos hai o hastraiimos le Moiseasco
Ăc manuș anda o neamo le Levesco lileasas dă romni le ceia le levitoschi. E giuvli cadaia acilis chamni hai cherdeas ăc ciavo. Cana dichleas că si șucar, garadea les trin cion. Cana ni mai daștisailis te garavel les, lileas ăc tîrna papurachi hai maclea lan smoalasa. Ciuteas le ciaves andă late hai laciardea lan mașcar ăl tresti p-e rig le Niloschi. Leschi phei vardilas dural, caște dichel so si te cherdeol lesche.
E cei le faraonoschi ghelis co Nilo te naiol, hai ăl ceia cai sas lasa phirenas pașa o Nilo. Oi dichleas e tîrna mașcar ăl tresti, hai dineas drom pe roaba te lel lan. Putardea lan hai dichleas le ciaves, hai dich, ăc țîinoro rovindos. Sas lache mila lestar hai phendeas:
— Si ăc ciavo andal evreea.
Atunci e phei le țîinorăschi phendeas le ceache le faraonoschi:
— Te giav te dav tuche mui ăc doica andal giuvlea le evreenghe caște del ciucii le ciaves andă cheo than?
Gia! — dinea lan anglal e cei le faraonoschi. E ceiorî ghelis hai dinea mui le da le ciaveschi. E cei le faraonoschi phendea lache:
— Le cal ciaves, de les ciucii andă muro than, hai pochinav tuche.
E giuvli lileas le ciaves hai dinea les ciuci. 10 O ciavo barilos, hai oi andinea les ch-e cei le faraonoschi, hai ov sas laco ciavo. Ciuteas lesco anav Moisea:* And-e cib ebraico o anav Moisea așundeol sar „încalavel”.
— Că încaladem les anda o pai.
O Moisea mudarel ăc egipteanos hai nașăl ando Madiano
11 O Moisea barilos, hai andăc ghes înclisto că peo neamo hai dichleas lenghe buchea pharea. Dichleas ăc egipteanos cai marelas ăc evreeos, ieches anda lesco neamo. 12 Vardisardeas andă saoră riga hai dichindos că nai coniva, mudardeas le egipteanos hai garadea les ando chișai. 13 Înclistos i ando ghes coaver, hai dichleas că mardeon dui evreea. Phendeas colesche cai nas les ciacimos:
— Soste des dab che amales?
14 Ov phendeas:
— Con ciutea tut mai baro hai crisari pă amende? Si tut dă gînd te mudares i man, sar mudardean i coles le egipteanos?
O Moisea darailos: „Ciaces gianglol pes.” 15 O faraono așundeas so cherdineailos hai camnos te mudarel le Moiseas. Dar o Moisea nașlos catar o faraono hai beșlos ando Them Madian.
Beșlos pașa ăc haing. 16 Le rașas anda o Madiano sas les iefta ceia. On aviles te încalaven pai hai pherdes ăl jgheaburi caște pen ăl brachea hai ăl buznea lenghe dadesche. 17 Dar aviles ăl ciobaia hai gonisardes e turma. Atuncia o Moisea uștilos, ajutisardea len hai dinea pai lenghe brachean hai buznean. 18 Cana gheles chere că lengo dad o Reuel, ov phendeas:
— Sar da avilen cadea sigo aghes?
19 On dine les anglal:
— Ăc egipteano hastradea amen anda o vast le ciobaiengo hai chear încaladea amenghe pai hai dea te pen ăl brachea hai ăl buznea.
20 Ov phendeas pe ceianghe:
— Hai cai si ov? Sostar muclen cadal manușăs othe! Den les mui te hal!
21 I o Moisea camnos te beșel co manuș codova, cai dinea les dă romni pe ceia le Sefora. 22 Oi cherdeas ăc ciavo, hai o Moisea ciuteas lesco anav Gherșom, că phendeas: „Beșav andăc them străiino.”
23 Ando cadav baro timpo o thagar le Egiptosco mulos. Ăl israelițea vachinas pes hai denas mui andai cauza le bucheanghe phare. Lengo zbărîmos că si robi areslos gi co Del. 24 O Del așundeas lenghe vachimata hai andinea pesche goghi anda peo phanglimos cherdo le Avraamosa, le Isacosa hai le Iacovosa. 25 Vardisardeas caring ăl israelițea hai hacheardeas len.

*2:10 And-e cib ebraico o anav Moisea așundeol sar „încalavel”.