3
O Adam hai e Eva kerdes so ni kamnes o Del
O sap sas mai gogheasa dă sar saoră animalea sălbaticea kai kerdeasas len o Rai o Del. Ov phendeas le giuvleake:
— Ciaces phendeas o Del: «Ta na han anda saoră pomi andai bar?»
E giuvli dineas anglal le sapes:
— Daștis te has anda o rodo saoră pomengo andai bar. Dar anda o rodo le pomosko kai si ando mașkar le bareako, o Del phendeas: «Ta na han anda leste hai ta na makhen tumen lestar, te na meren!»
Atunci o sap phendeas le giuvleake:
— Ciaces nai te meren, dar o Del gianel kă ando ghes kana hana anda leste, si te putren pes tumare iakha hai si te aven sar o Del, pringianindos o lacimos hai o nasulimos.
E giuvli dikhleas kă o pomo si lacio hamasko hai șukar dikhimasko hai kă o pomo si dorimasko kaște del goghi. Kadea lileas anda lesko rodo hai haleas, dineas i pe romes kai sas pașa late, hai haleas i ov.
Atunci le donghe putardile lenghe iakha, hai dine pi seama kă sas nanghe. Subdes peske andăk than frunze smokinoske hai ciutes angla peste. Atuncia așundes le Raies le Devles phirindos and-e bar and-e răkoarea le gheseski. O manuș hai leski romni garadiles katar o Rai o Del mașkar ăl pomi andai bar. Dar o Rai o Del dineas mui le manușăs hai phendea leske:
— Kai san?
10 Ov dineas anglal:
— Așundem tut and-e bar hai sas manghe dar, kă semas nango, hai garadilem.
11 O Rai o Del phendeas:
— Kon phendea tuke kă san nango? Halean anda o pomo kai poruncisardemas tuke ta na has?
12 O manuș dineas les anglal:
— E giuvli kai dinean lan manghe te avel pașa mande, oi dinea man anda o pomo hai halem.
13 O Rai o Del phendeas le giuvleake:
— So kerdean?
E giuvli dineas anglal:
— O sap thardea man hai halem.
14 O Rai o Del phendeas le sapeske:
— Kodolaske kă kerdean kadai buki, san dino armaia anda sea animalea pașa o kher hai sea animalea sălbaticea. Andă saoră ghes ke viațake te tîrîs tut hai te has phuv! 15 Ura si te avel mașkar tute hai e giuvli, mașkar ke ciave hai lake ciave. Ov si te del dab keo șăro, hai tu si te des dab lesko kîlkîi.
16 Le giuvleake phendeas:
— Si te barearav but mai but ki suferința kana keresa: dukhasa si te keres ciave. Hai si te kames te kerel keo rom so kames tu, dar ov si te avel keo stăpîno.
17 Le Adamoske* O anav Adam hakeardeol „manuș”. phendeas:
— Kă așundean katar ki romni hai halean anda o pomo anda savo poruncisardemas tuke «Ta na has anda leste», dini armaia si e phuv anda ki kauza. Phari bukeasa si te has anda late andă saoră ghesa ke viațake. 18 Karne hai pălămida si te del tut, hai si te has plante poa kîmpo. 19 Si te khineos hai si te pherdos pai, kaște has keo hamos, gi kana si te kerdos phuv, kă anda late sanas lilo. Kă phuv san hai si te kerdos phuv.
20 O Adam ciuteas o anav Eva O kuvînto Eva așundeol sar „viața” and-e cib ebraiiko. pe romneake, kă oi sas e dei saorănghi kolenghe giuvinde. 21 O Rai o Del kerdeas le Adamoske hai leske romneake țoale morkheake hai hureadea len lența. 22 O Rai o Del phendeas:
— Ita kă o manuș areslos sar iekh anda amende, pringiandindos o lacimos hai o nasulimos. Ni trăbul te ciul o vast te lel i anda o pomo le viațako, te hal anda leste hai te trail veșniko!
23 Kodolaske o Rai o Del dinea les avri andai bar le Edenoski, kaște kerel buki e phuv anda savi sas lilo. 24 Pala so gonisardeas ov le Adamos, ciuteas niște heruvimea ko răsărimos le bareako Eden, hai ăk sabia iagaki kai învîrtilas, kaște păzil o drom ko pomo le viațako.

*3:17 O anav Adam hakeardeol „manuș”.

3:20 O kuvînto Eva așundeol sar „viața” and-e cib ebraiiko.