Ăl israelițea telearen anda o Egipto
12
(O înklistimos 12:1—13:16)
O Rai phendeas le Moiseaske hai le Aronoske so te keren ke Patraghi
O Rai phendeas le Moiseaske hai le Aronoske ando Them le Egiptosko:
O cion kadava si te avel anda tumende o cion o angluno, o angluno cion anda o bărș si te avel anda tumende. Phenen saoră poporoske le Israelosko: «Andă le deșengo ghes anda o cion kadava, fiosavo manuș te lel ăk mielo sau ăk iedo anda pi famelia, ăk mielo anda fiosavo kher! Kana si prea țîra ando kher andak mielo, te lel les pe vecinosa o mai pașardo, pala o număro le manușăngo! Dikhen kabor daștil te hal fiosavo anda o mielo kodova! Te len anda tumende ăk mielo sau ăk iedo, te avel lacio, te avel andai rig murșani hai ăk bărșăsko! Înkearen les gi ando ghes le deșuștarengo o cion kadava, hai saoră manuș anda o Israel te cinen les kana perel o kham! Te len anda lesko rat hai te makhen ăl dui stîlpi le udareske hai o prago opral le kheresko kai va hana les! O mas te han les and-e reat kodoia, peko pe iag, hai te han les marnesa bi dospime hai zelenimatența kerke. Na han les bi peko sau kirado andă paieste, numa peko ke iag întrego: le șăresa, le pîrnența hai le măruntaiența! 10 Na muken khanci anda leste gi detehara! So va aciola anda leste pă detehara, phabaren les and-e iag! 11 Kana han les, te aven gata hureade te telearen, ăl poghimata andăl pîrne hai e rovli ando vast, hai han les sigo: Si e Patraghi le Raieski!
12 And-e reat kodoia va nakhava anda o Them le Egiptosko hai va dava dab saoră anglune kerde ando Them le Egiptosko, katar ăl manuș gi kăl animalea pașa o kher. Va kerava kris kontra saoră devlenghi le Egiptoske: me sem o Rai. 13 O rat si te avel o semno păl khera kai sen. Va dikhava o rat hai si te nakhav pașa tumende, kadea kă nai te kerdeol tumenghe nici ăk rimomos, kana va dava dab o Them le Egiptosko.
E sărbătoarea le azimenghi
14 Ta na bistren o ghes kadava, sărbătorin les and-e cinstea le Raieski! Te avel ăk kris veșniko kaște sărbătorin lan andak neamo andă aver neamo! 15 Timpo iefta ghesengo trăbul te han marno bi dospime. Ando ghes o angluno trăbul te ciuden e drojdia anda tumare khera, kă orkon va hala marno dospime andă kodola iefta ghesa, te avel dureardo anda o mașkar le Israeloske! 16 Ando ghes o angluno kiden tumen hai te avel tumen ăk sărbătoarea sfînto, hai i andă le ieftango ghes kiden tumen hai te avel tumen ăk sărbătoarea sfînto. Andăl ghesa kodola na keren nici ăk buki, numa te keren hamos fiosaveske!
17 Înkearen e sărbătoarea le azimenghi, kă ando ghes kodova înkaladem tumare oști anda o Them le Egiptosko! Înkearen o ghes kodova sar ăk kris veșniko andak neamo andă aver neamo! 18 Ando cion o angluno, andă le deșuștarengo ghes le cionesko, e reat, han marno bi dospime, gi and-e reat le gheseski biștaiekh le cionesko! 19 Timpo iefta ghesengo ta na arakhadeol drojdia andă tumare khera, kă orkon va hala marno dospime te avel dureardo anda o mașkar le poporosko le Israelosko, kă si străiino, kă si israelito. 20 Na han khanci dospime! Orkai beșena, han marno bi dospime!»
E Patraghi
21 O Moisea dinea mui saoră phuren le Israeloske hai phendea lenghe:
— Gian te len ăk mielo sau ăk iedo anda tumare fameli, hai cinen les andai Patraghi! 22 Len ăk legătura isoposki, kinghearen lan ando rat anda o kastrono hai makhen o prago opral hai ăl dui stîlpi le udareske le ratesa anda o vaso! Koniva anda tumende ta na înklel anda o kher gi detehara! 23 O Rai va nakhela kaște del dab o Egipto, hai kana va dikhela o rat po prago opral hai păl dui stîlpi le udareske, va nakhela pașa o udar hai ni mukel koles kai mudarel te gial andă tumare khera kaște del tumen dab.
24 Înkearen e buki kadaia sar ăk krisimos anda tute hai anda ke ciave veșniko! 25 Kana va întrina ando them savo va dela les tumenghe o Rai, sar phendeas, înkearen kadav obicei! 26 Hai kana va pucena tumen tumare ciave: «So si o obicei kadava anda tumende?» 27 Den len anglal: «Si e sfînto sinia le Patragheaki and-e cinstea le Raieski, pentrukă nakhlos pașa ăl khera le israelițenghe ando Egipto, kana dineas dab o Egipto, hai hastradeas amare khera.»
O poporo dine kocia hai înkinosailos. 28 Ăl israelițea teleardes hai kerdes kadea sar phendeasas o Rai le Moiseaske hai le Aronoske.
29 Ko mașkar le reakeako, o Rai dineas dab saorăn kerde anglal anda o Them le Egiptosko, katar o angluno kerdo le faraonosko, savo beșel po skauno le thagaresko, gi ko angluno kerdo kolesko kai si phandado, hai sea kerde anglal le animalenghe pașa o kher. 30 O faraono uștilos e reat, ov hai saoră slujitorea leske, hai saoră egipteia, hai sas bare țipimata ando Egipto, kă ni sas kher ta na avel ăk mulo. 31 And-e reat kodoia o faraono dineas mui le Moiseas hai le Aronos hai phendea lenghe:
— Ușten, înklen anda o mașkar mîră poporosko, tume hai ăl israelițea! Gian te slujin le Raieske, sar phenden! 32 Len i tumare brakhean, tumare buznean hai tumare guruven, sar phenden! Gian hai binekuvintin man i man!
33 Ăl egipteia zorinas le poporos te telearen sigo anda o them, kă phenenas: „Sea si te meras!” 34 O poporo lileas o aluato anglal gi kai te ciul drojdia andă leste. Uciardes pe bălăi andăl haine hai ciute len păl dume. 35 Ăl israelițea kerdesas so phendeasas o Moisea hai manglesas le egipteienghe bukea ruposke hai sumnakaske hai țoale. 36 O Rai kerdeasas ka ăl egipteia te dikhen mișto le poporos, hai dine len so mangles. Kadea kă nangheardes le egipteien.
Ăl israelițea telearen anda o Egipto
37 Ăl israelițea teleardes anda o Ramses karing o Sukot. Sas pașă șov șăla mii murș kai gianas telal, bi le ciavengo hai le romneango. 38 But manuș anda aver nați gheles lența, hai brakhea, buznea hai guruva, but mai but animalea. 39 Anda o aluato, kai lilesas les anda o Egipto, pekles marno bi dospime, kă înkă ni dospisailosas, kă sas gonime katar ăl egipteia. Ni daștisailes te mai beșen, nici hamos ni kerdes anda peste. 40 Ăl israelițea beșles ando Egipto ștar șăla hai treanda bărș. 41 Kana kerdiles ștar șăla hai treanda bărș, ando ghes kodova, saoră oști le Raieske înkliste anda o Them le Egiptosko. 42 E reat kodoia le Raies sas les grija lendar, kaște înkalel len anda o Them le Egiptosko, kadea kă e reat kodoia saoră israelițea trăbul te avel len grija ta na soven and-e cinstea le Raieski andak neamo andă aver neamo.
Mai but andai Patraghi
43 O Rai phendeas le Moiseaske hai le Aronoske:
— Kadaia si e kris le Patragheaki: Nici ăk străiino ta na hal anda late! 44 Saoră robi kinde hai cinde tele daștin te han anda late. 45 Dar ăk manuș străiino kai beșel ăk țîra andă keo them, sau ăk manuș străiino kai kerel tumenghe buki, ta na hal. 46 Hai te hal pes andră andăl khera, ta na le dălok mas avri andal khera! Ta na înkhearen nici ăk kokalo! 47 Saoro poporo le Israelosko te înkearen e Patraghi! 48 Kana ăk străiino, kai beșel tute, va kamela te kerel e Patraghi le Raieski, orso murș andă leski famelia trăbul cindo tele. Pala kodoia va daștila te kerel lan, hai si te avel sar ăk manuș kerdo ando them. Dar nici ăk bi cindo tele ta na hal anda late! 49 Sa kadav sikaiimos si te avel anda o băștinaș hai i anda o străiino savo va beșela andă tumaro mașkar!
50 Saoră israelițea kerdes sar phendeasas o Rai le Moiseaske hai le Aronoske. 51 Hai kear ando ghes kodova, o Rai înkaladeas anda o Them le Egiptosko le israelițen, pala lenghe oști.